Header6
logoA
Acest site este cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013.
Pentru informaţii detaliate despre celelalte programe cofinanţate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitaţi www.fonduri-ue.ro.
Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.

Ce trebuie să știm despre munca nedeclarată?

Forme ale muncii nedeclarate

Conform unui material de informare dat publicității de către Inspectoratul Teritorial de Muncă Bihor, munca nedeclarată, numită și ”muncă la negru” constituie o activitate prestată de un salariat pentru şi sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, fără a fi respectate prevederile legale în vigoare privind încheierea, executarea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractului individual de muncă.

Conform ITM Bihor cele mai des întâlnite forme sub care se manifestă munca nedeclarată sunt următoarele:

  • înţelegerea dintre angajator şi salariat în urma căreia acesta din urmă acceptă să presteze muncă fără să semneze un contract individual de muncă, astfel fiind privat de drepturile şi obligaţiile ce decurg din lege;
  • perioada de probă fără încheierea unui contract individual de muncă;
  • utilizarea de către persoanele fizice a unui personal casnic pentru efectuarea unor servicii şi lucrări în gospodăriile individuale, fără încheierea unui contract individual de muncă;
  • folosirea în mod ilegal a forţei de muncă ziliere sau sezoniere.

Lista se completează și cu alte forme, așa cum apare într-un articol publicat pe site-ul AvocatNet.ro, după cum urmează:

  • munca parțial neevidențiată și nefiscalizată realizată prin evidența dublă și așa-numita “plată în mână” reprezentând plus față de evidența din documente;
  • incorecta evidențiere a producției realizate în norme de timp epuizante, mai mari de 8 ore, lucrătorul fiind abuzat și aflându-se la discreția patronului;
  • muncă pe convenția de 3 ore pe zi, care în realitate se desfășoară în intervalul de 8-12 ore pe zi.

Dezavantaje pentru persoana care ”muncește la negru”

Utilizarea nedeclarată a forței de muncă are deavantaje atât pentru persoana care prestează munca nedeclarată, cât și pentru utilizatorul muncii nedeclarate.

Deși nu beneficiază de salariul minim pe economie și nici de sporuri salariale, ci sunt plătite în funcţie de bunăvoinţa angajatorului, nu beneficiază de drepturile care decurg dintr-un contract individual de muncă (de ex. concedii, cursuri gratuite), devin lipsite de protecţie socială și servicii medicale gratuite, nu primesc tichete de masă, nu pot exercita drepturile colective constituţionale, și în plus devin implicați în săvârşirea unei evaziuni fiscale prin neplata contribuţiilor sociale şi a impozitelor, în cele mai multe cazuri persoanele care ajung să presteze muncă nedeclarată rămân complici în perpetuarea femonemului muncii la negru datorită avantajului financiar imediat.

Convenția civilă și munca la negru

Într-un articol apărut în aprilie 2014 pe pagina oficială a Camerei de Comerț și Industrie a Județului Covasna instituția atrage atenția asupra faptului că convenția civilă de prestări servicii (dispărută ca și denumire din noul Cod civil) poate fi considerată o variantă a muncii nedeclarate.

Datorită faptului că impozitarea veniturilor obținute în urma încheierii unei convenții civile este mai favorabilă decât impozitarea celor obținute în baza unui contract individual de muncă, angajatorii și angajații sunt tentați să mascheze raportul juridic de muncă prin încheierea unui act civil (conveție civilă).

Criteriile care stau la baza diferențierii veniturilor de natură salarială și a celor obținute în baza unei convenții civile sunt, de fapt, criteriile prin care o activitate poate fi reconsiderată ca fiind activitate dependentă, și nu independentă, adică:

  • beneficiarul de venit se află într-o relație de subordonare față de plătitorul de venit și respectă condițiile de muncă impuse de acesta, respectiv locul muncii, programul de muncă;
  • în prestarea activității, beneficiarul de venit folosește exclusiv baza materială a plătitorului de venit – spațiul, echipamente și contribuie cu prestația fizică sau cu capacitatea intelectuală, nu și cu capitalul propriu;
  • plătitorul de venit suportă în interesul desfășurării activității cheltuielile de deplasare ale beneficiarului de venit (cum ar fi indemnizația de delegare-detașare în țară și în străinătate), precum și alte cheltuieli de această natură;
  • plătitorul de venit suportă indemnizația de concediu de odihnă și indemnizația pentru incapacitate de muncă în contul beneficiarului de venit.

În cazul în care activitatea prestată în baza unei convenții civile îndeplinește cel puțin unul dintre criteriile de mai sus, activitatea prestată poate fi reconsiderată ca fiind dependentă, generând venituri de natură salarială.

Cine plătește amenda?

Atât utilizatorul muncii nedeclarate, cât și prestatorul acesteia, răspunsul fiind dat de Codul muncii, prin art. 260 (1), care prevede că, constituie contravenţie şi se sancţionează astfel următoarele fapte:

  • e) primirea la muncă a până la 5 persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art. 16 alin. (1), cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată;
  • f) prestarea muncii de către o persoană fără încheierea unui contract individual de muncă, cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei.